ultimul neuron a ars la IMMUM

Apoi, frate... greu e să vrei şi să nu poţi sau să fii dornic(ă) de afirmare da să nu te bage nimeni în seamă. I se întâmplă zilnic unei „colege” de breaslă, care ar vrea da nu prea poate să se afirme. Ultima ei „năzbâtie”, cu care şi-a dat „doctoratul” în afirmare, s-a întâmplat mai zilele trecute. Se făcea că ardea, la propriu, rău de tot undeva pe platforma de la IMMUM. Toată lumea adunată în păr la faţa locului, toate echipajele de pompieri, presa idem, mulţi gură cască... deci public nu glumă. Prilej nemaipomenit pentru Simona să se afirme. A venit Simonica într-un suflet, s-a dat de ceasul morţii să stea de vorbă cu toţi, să ia „enterviuri” peste „enterviuri”, nici nu aştepta să termine bietul om ce avea de zis, că trecea la următorul. Foarte bine, numai aşa te poţi afirma. Problema tinerei fete este că nu o ajută memory şticul şi, în curând, nici colegii de breaslă, dacă va continua în acest ritm. Nu, nu este nimeni invidios, numai că nu se face. Se poate aşa ceva, Simonel, dragoste, să nu recunoşti tu fostul purtător de cuvânt de la Pompieri, pe Ioniţă Sârb? Mai eficient e să afli de la un coleg cine este domnul, decât să te hahardezi în gura mare întrebându-l pe om cine este şi ce hram poartă? Că oricine ţi-ar fi spus. Nu e mare lucru să ajuţi un coleg. Numai că tu nu ai acest concept. Singurul tău neuron, se pare, se face blond, la fel ca şi culoarea părului. Păcat, cândva promiteai.....